Proiect finantat de
UNIUNEA EUROPEANA

Mestesuguri

O importanta deosebita a fost acordata, in cadrul cercetarilor efectuate in cele noua localitati, mestesugurilor traditionale.

 Ele au aparut si in aceste sate, la fel ca peste tot, in legatura cu prezenta materiilor prime, a pietelor de desfacere (targurilor), iar in unele cazuri (Totkomlos, Pecica , Peregu Mare, Turnu, Elek) parte din ele au fost aduse odata cu colonizarea diferitelor etnii (slovaci, maghiari, svabi, sarbi).

 In localitatile de campie (Pecica, Turnu, Peregu Mare, Micherechi, Totkomlos, Elek) unde industrializarea a patruns mai rapid, cea mai mare parte a mestesugurilor traditionale a disparut, in timp ce in partea muntoasa (Vidra, Avram Iancu, Magulicea) mai conservatoare, ele s-au pastrat intr-un numar mai mare.

 

Avram Iancu (RO)

Mestesugul practicat la scara larga in localitatea Avram Iancu, facand din ea un „sat specializat”, a fost si este inca producerea furcilor pentru fan.

Furcile se fac din lemn de frasin prelucrat prin cioplire, strunjire si taiere cu unelte specifice. Pentru obtinerea unei cozi drepte si a bratelor arcuite, furcile trebuie fierte si apoi prinse pe niste suporturi speciale si tinute mai multe ore intr-o afumatoare incalzita cu jar. Indreptarea lor se face la cald si este ultima faza a procesului de fabricatie, dar si cea mai periculoasa pentru ca furcile se pot rupe in orice momet.

Furcile sunt valorificate pe pietele (targurile) din vestul Romaniei, Muntii Apuseni dar si din Transilvania. In trecut ele erau vandute si la targuri din Ungaria.

Alte mestesuguri practicate in localitatea Avram Iancu sunt confectionarea maturilor si a impletiturilor de nuiele. Din nuiele de rachita sau de salcie se impletesc cosuri de diferite forme si dimensiuni.

Tot in localitatea se mai gaseste un atelier de fierarie si rotarie (nr. 109 – crang Miclanesti). Aici mesterul fierar si rotar, Miclean Pavel, a construit pana in prezent peste 170 de carute, realizand atat partea de lemn cat si cea din fier.

Un mestesug practicat in trecut, dar astazi disparut, a fost pietraritul. A mai existat, tot in trecut, si un atelier de pantofar.

 Vidra (RO)

Se practica pe scara larga confectionatul maturilor si impletitul nuielelor Pentru ocazii speciale, cum sunt zilele de 1 si 8 martie, aici se impletesc cosulete-suport pentru florile de la inceputul primaverii: ghiocei, branduse, toporasi, valorificate apoi la piete si targuri.

Tot in Vidra mai exista doua cuptoare pentru obtinerea varului. Unul dintre ele este in stare buna, iar celalalt in stare de ruina. Din lipsa materiei prime, de doi ani nu s-a mai produs var in localitate.

 Magulicea (RO)

La Magulicea, Neag Gheorghe (nr. 88) confectioneaza furci din lemn. Mestesugul l-a adus cu sine din satul natal Avram Iancu. Lucreaza dupa vechile metode preferan cioplirea manuala a cozilor de furci.

Gheorghe Ghilea (78 ani) este cel mai priceput mester de case din localitate. A construit case, grajduri, cotete stapanind foarte bine tehnicile de imbinare a lemnului. Cunoaste si tehnicile constructiilor din caramida.

Maturile se confectioneaza si la Magulicea pe scara larga.

Exista si un atelier de fierarie.

Pecica (RO)

La Pecica, exista un atelier de fierarie la numarul 2055 (fierar – Barna Liviu). Atelierul este cunoscut si in localitatile invecinate unde nu mai sunt fierari. (Ex. Peregu Mare de unde vin oameni cu caii pentru a-i potcovi).

Un mester cunoscut in localitate este Laza Ioan. El este impletitor de nuiele si confectioneaza cosuri de diferite marimi, suporturi pentru flori, piese de mobilier etc. Are propria plantatie de rachita si propriul sau atelier unde rachita este prelucrata in conditii ecologice. Este cunoscut si in strainatate.

Pecica era reumita in trecut prin mesterii sai organizati in bresle. Au functionat aici bresle ale cojocarilor, cizmarilor, fierarilor, rotarilor, tesatorilor.

Micherechi (HU)

Aproape intreaga populatie a localitatii s-a specializat in ultimii ani in cultivarea castravetilor si a ardeilor in sere. Fiind o afacere foarte rentabila, vechile mestesuguri au fost abandonate.

Dintre vechile mestesuguri practicate in localitate amintim pe cei care faceau maturi, pe impletitorii de nuiele, pe impletitorii de papura (un mestesug practicat de o mare parte a populatiei). Au existat si ateliere de fierarie.

Elek (Aletea)

Gheorghe Baghy mai practica inca mesesugul cioplirii in piatra. El este mesterul care ciopleste crucile din cimitir. Mestesugul l-a invatat insa de la cineva din Gyula.

Alte estesuguri traditionale nu se mai pastreaza.

Peregu Mare

Populatia din localitate este imbatranita, peste 60% sunt pensionari. Multi dintre localnici s-au mutat la oras, ramanand peste o suta de case nelocuite.

Vechile mestesuguri nu se mai practica. A disparut si atelierul de fierarie astfel ca proprietarii de cai trebuie sa mearga pana la Pecica pentru a-i potcovi.

Totkomlos

La jumatatea secolului al XVIII – lea sunt colonizate aici 80 de familii de slovaci. Si dupa stabilirea lor in acest loc, ei continua sa practice vechile mestesuguri.

Se remarca o serie de tamplari vestiti in toata zona pentru produsele lor. Erau si ateliere de rotarie care fabricau carute.

In localitate a existat si un atelier de cojocarie si o fabrica de papuci.

Totkomlos s-a facut remarcat si prin olarii sai, devenind un centru ceramic foarte cunoscut in regiune. Dintre produsele de ceramica realizate aici se evidetiaza farfuriile, canile, ulcioarele dar mai ales oalele mari (farfurii sau oale pentru mancare). Culoarea predominanta a ceramicii de Totkomlos era verdele.Pentru a-si vinde arfa, olarii umblau cu carutele atat prin Pusta cat si in zona Aradului si a Podgoriei Aradului. Ceramica traditionala nu se mai fabrica de la inceputul anilor „70.

In prezent, la Totkomlos mai exista un atelier de cojocarie. Se mai produce si ceramica intr-un atelier, dar de nivel artistic.

Turnu

Comuna Turnu a avut in trecut atelier de fierarie, de cizmarie, de rotarie. In atelierul de rotarie se faceau si carute.

Tot la Turnu exista si un mester specializat in constructia de case.

In prezent aceste mestesuguri nu se mai pastreaza.

 

[Home] [Despre proiect] [Cercetare Romania] [Cercetare Ungaria] [Arhitectura] [Mestesuguri] [Povestitori] [Multimedia] [Contact]